răsteli, s.f. (Pop.) Vorbire aspră, pe ton ridicat și amenințător. – Răsti + suf. -eală.
s. (pop.) stropșeală, (fam.) rățoială, (fam. rar) rățoitură.
s. f., g.-d. art. răstélii; pl. răstéli
f. rar Adresare către cineva cu glas răstit. / a se răsti + suf. ~ală