rabatări, s.f. 1. (Mat.) Rotire a unei figuri plane în jurul unei drepte orizontale sau verticale din planul figurii. 2. Pliere, îndoire. [Var.: rabátere s.f.]. – V. rabata.
s. f., g.-d. art. rabatării; pl. rabatări
s. f., g.-d. art. rabatắrii / rabáterii; pl. rabatắri / rabáteri