răbdători, -oare, adj. 1. Care suportă cu tărie (și fără împotrivire) neplăceri fizice sau morale. ♦ (Despre lucruri) Rezistent, durabil. 2. Perseverent, stăruitor, tenace. – Răbda + suf. -ător.
adj. 1. îndurător, (pop.) răbduriu. (E foarte ~ în fața suferinței.) 2. (livr.) pacient, (înv. și pop.) răbduriu, (pop.) pilos, (înv.) suferitor. (Se arată ~ cu noi.) 3. perseverent, stăruitor, tenace, (livr.) pacient, (rar) răbduriu, (astăzi rar) străduitor, (pop.) pilos, (înv.) nevoitor. (O fire ~oare.)
adj. m., pl. răbdătóri; f. sg. și pl. răbdătoáre