rarefieri, s.f. Acțiunea de a (se) rarefia și rezultatul ei; rarefacție. ♦ Rărire patologică a unui țesut organic. [Pr.: -fi-e-] – V. rarefia.
s. rarefacție, (rar) rarificare. (~ aerului.)
s. f. (sil. -fi-e-), g.-d. art. rarefiérii; pl. rarefiéri
f. 1) v. A RAREFIA și A SE RAREFIA. 2) med. Rărire a unui țesut anatomic (prin atrofie). [Sil. -fi-e-] /v. a (se) rarefia
s.f. Acțiunea de a (se) rarefia și rezultatul ei; rarefacție, rărire. ♦ (Med.) Rărire patologică a unui țesut. [Pron. -fi-e-. / < rarefia].
, rarefiez, vb. I. Refl. (Despre gaze) A-și micșora densitatea, a deveni mai rar. ♦ Tranz. A face ca un corp (gazos) să-și micșoreze densitatea. [Pr.: -fi-a] – Din fr. raréfier.
vb. (sil. -fi-a), ind. prez. 1 sg. rarefiéz, 3 sg. și pl. rarefiáză, 1 pl. rarefiém (sil. -fi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. rarefiéze; ger. rarefiínd (sil. -fi-ind)
intranz. (mai ales despre gaze) A deveni (mai) rar; a căpăta o densitate redusă. /<fr. raréfier
vb. I. tr., refl. (Despre gaze) A(-și) micșora densitatea; a (se) face mai rar. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. raréfier].
vb. tr., refl. (despre gaze) a(-și) micșora densitatea. (< fr. raréfier)