răsădesc, vb. IV. Tranz. A transplanta un răsad, din seră sau din răsadniță, în câmp, într-un parc etc. – Din bg. razsadja, scr. rasaditi.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răsădésc, imperf. 3 sg. răsădeá; conj. prez. 3 sg. și pl. răsădeáscă
tranz. (răsad) A transplanta din răsadniță în locul stabilit. ~ florile. /<bulg. razsadja
răsădiri, s.f. Acțiunea de a răsădi și rezultatul ei. – V. răsădi.