răsfír, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) desface fir cu fir, a (se) separa, a (se) depărta între ele (firele părului, ale bărbii etc.) fără a strica întregul. 2. Refl. și tranz. A (se) împrăștia, a (se) întinde în diferite direcții; a (se) răzleți. 3. A risipi, a împrăștia, a presăra. [Var.: resfirá vb. I] – Răs- + fir.
vb. 1. (înv. și reg.) a rășchira. (Își ~ barba.) 2. v. înfoia. 3. v. desface. 4. v. împrăștia. 5. a (se) împrăștia, a (se) prefira, a (se) presăra, a (se) răspândi, a (se) risipi. (A ~ nisip peste tot.) 6. a împrăștia, a presăra, a pune. (A ~ sare, zahăr pe bucate.)
refl. 1) (despre păr sau despre obiecte din fire) A se desface, îndepărtându-se fir de fir; a se rășchira. 2) fam. A se împrăștia în toate părțile; a se risipi. /răs- + fir
, răsfirări, s.f. Acțiunea de a (se) răsfira și rezultatul ei. [Var.: resfiráre s.f.] – V. răsfira.
s. 1. v. împrăștiere. 2. împrăștiere, prefirare, presărare, presărat, răspândire, risipire. (~ nisipului pe alee.)
s. f., g.-d. art. răsfirării; pl. răsfirări