reîntremez, vb. I. Refl. A se întrema din nou, a-și căpăta din nou sănătatea sau puterile, a se înzdrăveni, a se însănătoși. – Re1- + întrema.
vb. a (se) reînsănătoși, a (se) reînzdrăveni. (S-a ~ după o boală.)
vb., ind. prez. 1 sg. reîntreméz, 3 sg. și pl. reîntremează