readmít, vb. III. Tranz. A admite din nou, a reprimi. [Pr.: re-ad-] – Din fr. réadmettre (după admite).
vb. a reprimi. (A ~ în școală.)
vb. (sil. re-ad-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. readmít; conj. prez. 3 sg. și pl. readmítă; part. readmís
vb. III. tr. A admite din nou, a reprimi. [P.i. readmít. / cf. fr. réadmettre].