readmiteri, s.f. Acțiunea de a readmite și rezultatul ei; readmisie. [Pr.: re-ad-] – V. readmite.
s.f. Acțiunea de a readmite și rezultatul ei. [< readmite].
readmít, vb. III. Tranz. A admite din nou, a reprimi. [Pr.: re-ad-] – Din fr. réadmettre (după admite).
vb. (sil. re-ad-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. readmít; conj. prez. 3 sg. și pl. readmítă; part. readmís