realtoiesc, vb. IV. Tranz. A altoi2 încă o dată o plantă la care primul altoi nu s-a prins. [Pr.: re-al-] – Re1- + altoi2.
vb. (sil. -re-al-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. realtoiésc, 3 sg. realtoiéște