vb., ind. prez. 1 rebonífic, 3 sg. și pl. rebonífică
vb. I. tr. A reface o bonificație; a bonifica din nou. [Cf. fr. rebonifier].
vb. tr. a restitui cuiva suma avansată în contul unei mărfi, al unui serviciu etc. (< fr. rebonifier)
s. f., art. rebonificáția, g.-d. art. rebonificáției
s.f. Rebonificare. [Cf. fr. rebonification].
s. f. rebonificare. (< fr. rebonification)