, recepționez, vb. I. Tranz. 1. A lua în primire o lucrare tehnică, un material etc., verificându-le calitatea. 2. (În radiodifuziune) A recepta. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. réceptionner.
vb. 1. a prelua, a primi. (A ~ marfa.) 2. (FIZ.) a capta, a înregistra, a prinde, a recepta. (A ~ undele sonore.)
vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 1 sg. recepționéz, 3 sg. și pl. recepționeáză
~éz tranz. 1) (obiecte, lucrări finisate etc.) A lua în primire, contro-lând calitatea. ~ o marfă. 2) (unde sonore, radiații etc.) A prinde cu ajutorul unui recep-tor; a recepta. [Sil. -ți-o-] /<fr. réceptionner
vb. I. tr. 1. A verifica din punct de vedere al executării sau al calității, a lua în primire (un material, o lucrare etc.). 2. A recepta (unde radiofonice, emisiuni). [Pron. -ți-o-. / cf. fr. réceptionner].
vb. tr. 1. a lua în primire (o lucrare tehnică, un material etc.) după o verificare calitativă și cantitativă. 2. a recepta. (< fr. réceptionner)