, recopiez, vb. I. Tranz. A copia din nou un text, un act etc.; a scoate o nouă copie. [Pr.: -pi-a] – Din fr. recopier.
vb. copia
vb. I. tr. A copia din nou, a face o copie nouă. [Pron. -pi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / cf. fr. recopier].