reculég, vb. III. Refl. A-și veni în fire, a-și recâștiga calmul; liniștea (după o spaimă, o emoție etc.); a se regăsi. ♦ A se concentra, a medita profund, a se adânci într-o meditație. – Re1- + culege (după fr. recueillir).
intranz. 1) A-și veni în fire (după o emoție puternică); a-și recăpăta echilibrul sufletesc; a se regăsi. 2) A se adânci în meditație; a-și aduna gându-rile; a medita profund. /re- + a culege
vb. refl. – A medita, a se adînci în meditație. Fr. recueillir, adaptat la conjug. lui culege.