regenerări, s.f. Acțiunea de a (se) regenera și rezultatul ei. – V. regenera.
s. 1. (BIOL.) creștere, refacere, regenerescență, (înv.) regenerație. (Proces de ~ a unui organ.) 2. creștere, refacere. (~ unei unghii căzute.) 3. (BIOL.) (înv.) preînnoială, preînnoire. (~ sângelui.) 4. (înv.) regenerație, (fig.) înnoire. (~ naturii.)
s.f. Acțiunea de a (se) regenera și rezultatul ei; regenerație. ♦ (Fig.) Refacere, înnoire. [< regenera].