relév, vb. I. Tranz. A pune în lumină, a scoate în evidență; a evidenția, a observa, a remarca, a sublinia. – Din fr. relever.
tranz. A distinge din setul elementelor de același fel; a scoate la iveală; a pune în evidență; a evidenția; a reliefa; a remarca. /<fr. relever
vb. I. 1. tr. A scoate în relief, a evidenția; a remarca. 2. refl. A se dovedi, a se manifesta ca... 3. intr. (Rar) A ține de ceva, a depinde; a proveni din... [P.i. relév, -vez, 3,6 -vă. / < fr. relever, cf. lat. relevare].
relevații, s.f. Relevare. – Din germ. Relevation.
s. f. (sil. -ți-e), art. releváția (sil. -ți-a), g.-d. art. releváției; pl. releváții, art. releváțiile (sil. -ți-i-)
s.f. Relevare. [Gen. -iei, var. relevațiune s.f. / cf. germ. Relevation].
s. f. relevare. (< germ. Relevation)