, remunerații, s.f. Retribuție, plată, remunerare. – Din fr. rémunération, lat. remuneratio.
s. f. (sil. -ți-e), art. remuneráția (sil. -ți-a), g.-d. art. remuneráției; pl. remuneráții, art. remuneráțiile (sil. -ți-i-)
f. Plată în bani acordată unui angajat pentru prestarea unei munci; salariu, retribuție; leafă. [G.-D. remunera-ției; Sil. -ți-e] /
s.f. (Liv.) Retribuție, plată, remunerare. [Gen. -iei, var. remunerațiune s.f. / cf. fr. rémuneration, lat. remuneratio].
s. f. retribuție, plată, remunerare. (< fr. rémunération, lat. remuneratio)