adj. m., pl. repelénți; f. sg. repeléntă, pl. repelénte
s. n., pl. repelénte
I. adj. 1. care respinge. 2. (fig.) antipatic, respingător. II. s. n. substanță care prin calitățile sale organoleptice (gust, miros) îndepărtează rozătoarele, insectele etc. (< it. repellente, (II) germ. Repellent)