repórt, vb. I. Tranz. și refl. (Rar) A-și îndrepta gândul asupra unor oameni, idei, fapte din trecut; a se întoarce cu mintea înapoi. – Din fr. réporter (după purta).
repurtez, vb. I. Tranz. A obține, a câștiga o victorie, un succes (de obicei într-o competiție). – Din lat. reportare, it. riportare.
vb. 1. a câștiga, a cuceri, a dobândi, a obține, a realiza, (Transilv.) a mirui, (înv.) a purta. (A ~ o strălucită victorie.) 2. a înregistra, a obține. (A ~ un răsunător succes.)
intranz. A se întoarce cu gândul la oameni, la idei, fapte din trecut. /<fr. reporter