s.n. Atitudine sau sentiment de stimă, de considerație sau de prețuire deosebită față de cineva sau de ceva; deferență, venerație. ♢ Expr. A ține (pe cineva) la (sau în) respect = a ține pe cineva la distanță, a nu-l lăsa să devină prea familiar. A pune (pe cineva) la respect = a impune cuiva o atitudine respectuoasă. Respectele mele, formulă respectuoasă de salut. – Din fr. respect, lat. respectus.
s. 1. v. apreciere. 2. v. autoritate. 3. v. politețe.
s. n. (pl. respecte în expresia respectele mele)
n. Sentiment sau atitudine de înaltă stimă față de o persoană; cinste; considerație; deferență. ♢ A pune pe cineva la ~ a face pe cineva să se poarte respectuos; a pune la punct pe cineva. A ține pe cineva la ~ (sau la distanță) a nu-i permite cuiva să se poarte prea familiar. Cu tot ~ul (sau ~ele mele) formulă de salut, exprimând o deosebită considerație. /<fr. respect, lat. respectus
s.n. – Stimă. Lat. respectus (sec. XIX). – Der. respecta, vb., din lat. respectare; respectabil, adj., din fr. respectable; respec(u)os, adj., din fr. respectueux.
s.n. Deferență; stimă, cinste, venerație (pentru cineva). ♦ A ține (pe cineva) la respect = a ține (pe cineva) la distanță. [Cf. fr. respect, lat. respectus].
s. n. atitudine, sentiment de stimă, de considerație, de prețuire deosebită față de cineva sau de ceva; deferență. o a ține (pe cineva) la ~ = a ține (pe cineva) la distanță. (< fr. respect, lat. respectus)
respéct, vb. I. Tranz. 1. A simți și a manifesta respect față de cineva sau de ceva; a cinsti, a stima. ♢ Refl. recipr. Se respectă unul pe altul. ♦ A acorda atenția cuvenită, a ține seamă de..., a nu neglija. ♦ Refl. A-și păstra demnitatea. ♦ A nu păgubi, a cruța. 2. A nu se abate de la un contract, de la o lege, de la un angajament etc. – Din fr. respecter.
vb. 1. v. aprecia. 2. v. ține. 3. a îndeplini, a onora, a ține, (pop.) a păzi. (Și-a ~ învoiala.) 4. a urma. (A ~ prescripțiile medicului.)
tranz. 1) (persoane sau valori umane) A trata cu respect; a stima. 2) (condițiile unui contract, prevederile legii etc.) A îndeplini întocmai. ~ prescripțiile medicului. /<fr. respecter
intranz. A ține la autoritatea sa. /<fr. respecter
vb. I. tr. 1. A avea respect față de cineva; a cinsti, a stima. ♦ refl. A-și păstra demnitatea. 2. A nu se abate de la o lege, de la un contract etc. [P.i. respéct. / < fr. respecter].