definiția restituie definiție dex

restítui, vb. IV. Tranz. A înapoia. – Din fr. restituer, it. restituire.

vb. 1. a da, a înapoia, a plăti, (rar) a returna, (pop.) a întoarce, a înturna, (înv.) a reînturna. (Ți-am ~ datoria) 2. v. rambursa. 3. v. înapoia.

vb. v. reîntrona, restabili, restatornici.

vb. (sil. mf. -sti-), ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. restítui, 3 sg. și pl. restítuie, imperf. 3 sg. restituiá

tranz. (obiecte împrumutate) A da înapoi; a înapoia; a întoarce; a reda. /<fr. restituer

restítui, vb. IV. Tranz. A înapoia². – Fr. restituer (it. restituire).

vb. IV. tr. A da îndărăt (cuiva) ceva; a înapoia; a reda. [Pron. -tu-i, p.i. restitui, 3,6 -ie. / cf. fr. restituer, lat. restituere, it. restituire].

vb., ind. prez. 1 și 2 sg. restítui, 3 restítuie, imperf. 3 sg. restituiá; conj. prez. 3 să restítuie

vb. tr. a da îndărăt (cuiva) ceva; a înapoia. (< fr. restituer, lat. retituere)