s. f., art. reticuláția, g.-d. art. reticuláției
s.f. Defect iremediabil în fotografie, constând din crăpături foarte fine care apar pe suprafața negativului datorită diferenței de temperatură dintre două băi succesive. [Gen. -iei. / < fr. réticulation].
s. f. 1. dispunere în formă de rețea. 2. (fot.) defect constând din crăpături foarte fine ce apar pe suprafața negativului, datorită diferenței de temperatură dintre două băi succesive. (< fr. réticulation)