retractéz, vb. I. 1. Tranz. A reveni asupra celor afirmate înainte (recunoscându-și greșeala), a retrage cele spuse; a se lepăda de o faptă, de o atitudine din trecut. 2. Refl. (Despre mușchi, tegumente, tendoane etc., rar, despre ființe) A se strânge, a se zgârci, a se contracta. ♦ (Despre materiale) A-și micșora volumul. – Din fr. rétracter.
vb. 1. (fig.) a retrage. (~ cele spuse.) 2. a dezice, a nega, a tăgădui. (A ~ tot ceea ce spusese.) 3. v. contracta.
vb. (sil. -trac-), ind. prez. 1 sg. retractéz, 3 sg. și pl. retracteáză
tranz. (opinii împărtașite anterior) A înceta de a mai susține, ca nefiind drept; a retrage. /<fr. rétracter, lat. retractare
intranz. (despre țesuturi și organe) A se mișca înapoi, micșorându-și mărimea; a se retrage în interior; a se contracta. /<fr. rétracter, lat. retractare