, retrocedez, vb. I. Tranz. A da cuiva înapoi un drept, un bun, un teritoriu etc. pe care acesta îl cedase mai înainte; a face o retrocesiune. – Din fr. rétrocéder.
vb. (sil. -tro-), ind. prez. 1 sg. retrocedéz, 3 sg. și pl. retrocedéază
tranz. (drepturi, bunuri etc.) A da înapoi; a reîntoarce. /<fr. rétrocéder
vb. I. tr. A ceda, a da înapoi (un drept, un teritoriu etc.) aceluia de la care a fost luat. [Cf. fr. rétrocéder, cf. lat., it. retrocedere].