, revizuiri, s.f. Acțiunea de a revizui și rezultatul ei; revizie. ♦ (Jur.) Cale de atac pentru desființarea unei hotărâri judecătorești definitive, pe baza unor probe descoperite după judecarea pricinii. – V. revizui.
s. 1. v. verificare. 2. controlare, verificare. (~ unui calcul.) 3. revedere, revizie. (~ unui text.)
s. f., g.-d. art. revizuírii; pl. revizuíri
f. 1) v. a revizui. 2) jur. Cale de atac pentru anularea unei decizii judecătorești definitive, pe baza unor probe descoperite după judecarea pricinii. /v. a revizui
s.f. 1. Acțiunea de a revizui și rezultatul ei; revizie. 2. (Jur.) Cale de atac introdusă pentru desființarea unei hotărâri judecătorești definitive, dovedită ca nelegală în baza unor probe descoperite ulterior. [< revizui].
s. f. 1. acțiunea de a revizui; revizie. 2. (jur.) cale de atac introdusă pentru desființarea unei hotărâri judecătorești definitive, dovedită ca nelegală, în baza unor probe descoperite ulterior. (< revizui)