revolvere, s.n. 1. Armă de foc cu repetiție, portativă, de dimensiuni mici, care se mânuiește cu o singură mână. 2. (Mec.) Ciocan pneumatic. ♢ Strung-revolver = strung echipat cu mai multe unelte care lucrează succesiv și care servește la prelucrarea în serie a pieselor de formă complicată. – Din fr. revolver, germ. Revolver.
s. n., pl. revolvére
n. 1) Mică armă portativă cu repetiție și cu magazie în formă de butoiaș, mânuită cu o singură mână. 2) Ciocan meca-nic acționat cu aer comprimat; ciocan pneumatic. ♢ Strung-~ strung universal folosit la prelucrarea în serie a unor piese de formă complicată. /<fr. revolver, germ. Revolver
s.n. 1. Armă de foc asemănătoare pistoletului, cu care se pot trage mai multe focuri fără a o reîncărca și care are o singură țeavă cu un butoiaș cilindric, unde se țin cartușele. 2. Ciocan pneumatic. 3. Sistem-revolver = tip de dispozitiv care declanșează automat mișcările succesive ale unei piese de mașină. ♦ Strung-revolver = strung universal care servește la prelucrarea în serie a pieselor de formă complicată. [< fr. revolver, cf. engl. revolve – a se reîntoarce].
s. n. 1. armă de foc cu un butoiaș cilindric unde se țin cartușele, cu care se pot trage mai multe focuri fără a reîncărca. 2. ciocan pneumatic. 3. sistem-~ = dispozitiv care declanșează automat mișcările succesive ale unei piese de mașină. o strung-~ = strung universal la prelucrarea în serie a pieselor de formă complicată. (< fr. revolver, germ. Revolver)