rezolutorii, adj. (Jur.) Care provoacă definitie/anula">anularea unui act, care desființează. ♢ Condiție rezolutorie = condiție a cărei împlinire determină stingerea cu efect retroactiv a efectelor unui act juridic. – Din lat. resolutorius, fr. résolutoire.
adj. m. [-riu pron. -riu], f. rezolutórie (sil. -ri-e); pl. m. și f. resolutórii
) jur. Care duce la anularea unui act. Condiție ~e. /<lat. resolutorius, fr. résolutoire
adj. (Jur.) Care produce anularea unui act. [Pron. -riu. / cf. fr. résolutoire, lat. resolutorius].