ridiculizări, s.f. Acțiunea de a ridiculiza și rezultatul ei. – V. ridiculiza.
s. 1. v. satirizare. 2. v. batjocorire.
s. f., g.-d. art. ridiculizării; pl. ridiculizări
s.f. Acțiunea de a ridiculiza și rezultatul ei. [< ridiculiza].
, ridiculizez, vb. I. Tranz. A scoate în evidență ridicolul, a face pe cineva sau ceva să apară ridicol, a-și bate joc de cineva sau de ceva. – Din fr. ridiculiser.
vb., ind. prez. 1 sg. ridiculizéz, 3 sg. și pl. ridiculizeáză
tranz. (persoane sau situații) A face să apară ridicol; a lua în râs, evidențiind ridicolul. /<fr. ridiculiser
vb. I. tr. A scoate în evidență ridicolul, a face pe cineva ridicol. [< fr. ridiculiser].