definiția risc definiție dex

riscuri, s.n. Posibilitate de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă; pericol posibil. – Din fr. risque.

s. pericol, primejdie, (astăzi rar) rizie. (Cu ~ul vieții.)

s. n., pl. ríscuri

n. Pericol eventual, mai mult sau mai puțin previzibil; primejdie. /<fr. risque

s.n. – Pericol posibil. Fr. risque. Este dubletul lui rizic, s.n. (primejdie), din ngr. ῥιζιϰό „soartă”, și acesta din it. risico, var. a lui rischio. – Der. risca, vb. (a merge la risc). – Cf. rișcă.

s.n. Primejdie, pagubă posibilă. [< fr. risque, cf. lat. riscus, it. risco].

s. n. eveniment probabil, generator de pierderi; pericol posibil. (< fr. risque)

risc, vb. I. Tranz. și intranz. A(-și) pune în primejdie viața, onoarea etc.; a (se) expune unui pericol posibil. ♦ Intranz. A participa la o acțiune nesigură, a acționa la noroc. ♦ Refl. (înv.) A cuteza, a îndrăzni, a se încumeta. – Din fr. risquer.

vb. 1. a-și expune, a-și primejdui. (Și-a ~ viața.) 2. v. hazarda.

vb. v. cuteza, încumeta, îndrăzni.

vb., ind. prez. 1 sg. risc, 3 sg. și pl. ríscă, 2 sg. riști; conj. prez. 3 sg. și pl. ríște; imper. 2 sg. ríscă!

. tranz. 1) A expune unui risc; a pune în primejdie. 2) A-și asuma riscul. 2. intranz. (despre ființe) A se expune unui risc. /<fr. risquer

refl. înv. A se expune unui risc, biruind frica sau jena; a îndrăzni; a se încumeta; a cuteza. /<fr. risquer

vb. I. tr., intr. A-și pune în primejdie viața, onoarea; a se expune unui pericol. 2. intr. A intra într-o acțiune periculoasă, a încerca (ceva) la noroc. [P.i. risc. / < fr. risquer, cf. it. rischiare].

vb. I. tr., intr. a-și pune în primejdie viața, onoarea etc., a se expune unui pericol. II. intr. a intra într-o acțiune nesigură, a încerca la noroc. (< fr. risquer)