definiția ritmic definiție dex

ritmici, -ce, adj., s.f. 1. Adj. Care are ritm; cadențat, regulat. ♢ Gimnastică ritmică = ramură a gimnasticii în care exercițiile se execută cadențat și cu acompaniament muzical. ♦ Care se referă la ritm. 2. S.f. Ansamblu de reguli privitoare la folosirea ritmului în poezie și, mai rar, în proză; ritm. ♦ (Muz.) Știință care studiază simetria timpilor accentuați și slabi, precum și a diferitelor valori de note într-o compoziție muzicală. ♦ Întrebuințarea ritmului; totalitalea ritmurilor. – Din fr. rythmique.

adj. 1. cadențat, ritmat. (Versuri ~; melodie ~.) 2. sincopat. (Muzică ~.) 3. intermitent, sacadat, (fig.) rupt. (Bătăi ~.) 4. regulat. (Mișcări ~.)

≠ aritmic, neritmic

adj. m., pl. rítmici; f. sg. rítmică, pl. rítmice

) și adverbial Care are ritm; care se execută în cadență; cadențat. Bătăi ~ce. ♢ Gimnastică ~că exerciții de gimnastică care se execută cadențat și cu acompaniament muzical. /<fr. rythmique

adj. Care are ritm; cadențat. ♦ Gimnastică ritmică = gimnastică având ca scop să imprime mișcărilor armonie și siguranță. [Cf. lat. rhytmicus, fr. rythmique].

I. adj. referitor la ritm, care are ritm; ritmat. II. s. f. ansamblu de reguli privind folosirea ritmului (1); totalitatea ritmurilor. ♢ capitol al teoriei muzicii care se ocupă cu studiul ritmului. (< fr. rythmique)