, robii, s.f. 1. Stare, condiție socială de rob (1). 2. Stare de dependență politică, socială și economică în care sunt ținute o țară, un grup social, un individ. 3. (Pop.) Menținerea unei persoane în temniță; p.ext. închisoare, temniță. – Rob + suf. -ie.
s. 1. v. sclavie. 2. sclavie, (fig.) lanțuri (pl.). (Aflat în ~ la turci.) 3. v. subjugare. 4. v. captivitate.
s. v. arest, captivitate, închisoare, ocnă, penitenciar, prizonierat, pușcărie, temniță.