, rochii, s.f. Îmbrăcăminte femeiască la care bluza și fusta (din același material) formează o singură piesă. [Var.: (reg.) róche s.f.] – Din bg., scr. roklja.
s. f. (sil. -chi-e), art. róchia (sil. -chi-a), g.-d. art. róchiei; pl. róchii, art. róchiile (sil. -chi-i-)
f. Îmbrăcăminte femeiască la care fusta și bluza alcătuiesc o singură piesă. ~ de gală. [G.-D. rochiei; Sil. -chi-e] /<bulg., sb. roklja
s.f. – Îmbrăcăminte femeiască. – Var. roche. Sb. roklja (Cihac, II, 316), din germ. Rock, de unde și roc, s.n. (redingotă, veston).
s. v. rochița-rândunelei, rochița-rândunicii, volbură.