, românizez, vb. I. Tranz. A da unui cuvânt sau unei expresii străine introduse în limba română o formă potrivită cu normele, cu structura acestei limbi. – Român + suf. -iza.
vb., ind. prez. 1 sg. românizéz, 3 sg. și pl. românizeáză
tranz. A face să se românizeze. /român + suf. ~iza
intranz. A adopta limba, cultura și obiceiurile românilor; a deveni asemănător cu românii. /român + suf. ~iza