rostiri, s.f. Faptul de a rosti. – V. rosti.
s. 1. v. pronunțare. 2. v. dicțiune. 3. v. fo-netism. 4. v. formulare. 5. (JUR.) pronunțare. (După ~ sentinței.) 6. pronunțare, ținere. (~ unui discurs.)
s. v. stil.
s. f., g.-d. art. rostírii; pl. rostíri