rotalite, s.n. Piesă de sticlă turnată, cavă, colorată în verde-albăstrui sau galben, folosită la executarea luminatoarelor, a pereților care trebuie să permită trecerea luminii etc. – Din rus. rotalit.
s.n. Element de construcție din sticlă rezistentă și translucidă, de forma unui cilindru, care intră în compunerea unui perete sau a unui planșeu, servind pentru iluminarea unei încăperi. [< engl. rotalite].
s. n. element de construcție din sticlă rezistentă și translucidă, de forma unui cilindru, în compunerea unui perete sau a unui planșeu, pentru iluminarea unei încăperi. (< rus. rotalit, engl. rotalite)