rotituri, s.f. (Pop.) Rotire, roată, ocol. – Roti + suf. -tură.
s. v. întoarcere, învârteală, învâr-tire, învârtit, învârtitură, răsucire, rotație, rotire, rotit.
s. f., g.-d. art. rotitúrii; pl. rotitúri