definiția rotunjeai definiție dex

rotunjésc, vb. IV. 1. Tranz. A face rotund, a da unui obiect formă rotundă. ♦ A prelucra muchiile și colțurile unui corp (prin tăiere, așchiere etc.) pentru a obține suprafețe cât mai rotunde. ♦ A fixa hotarul unei regiuni în așa fel încât linia hotarului să fie cât mai puțin sinuoasă. 2. Refl. A căpăta forma rotundă, a se îngrașa, a se împlini. 3. Tranz. (Adesea fig.) A completa; a întregi, a mări. ♦ A elimina subdiviziunile unui număr, ale unei sume etc.; a face întreg. [Var.: (reg.) rătunjí, rotunzí vb. IV] – Din rotund.

vb. 1. (reg.) a rătunde. (A-și ~ barba.) 2. v. îngrășa. 3. v. mări. 4. v. completa.

vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rotunjésc, imperf. 3 sg. rotunjeá; conj. prez. 3 sg. și pl. rotunjeáscă

tranz. 1) (linii, numere, colțuri etc.) A face să fie rotund. 2) fig. (averi, sume etc.) A face mai mare; a spori; a mări; a majora. 3) A face să se rotunjească. /Din rotund

intranz. 1) A deveni (mai) rotund. 2) fig. (despre persoane) A se face mai plin, mai gras; a se îngrășa; a se împlini. ~ la față. /Din rotund