rujari, s.m. Lucrător în port specializat în rujare. – Din rujare (derivat regresiv).
s. m., pl. rujári
rujări, s.f. Operație de nivelare a grânelor încărcate în vrac, în vederea umplerii golurilor astfel încât capacitatea magaziei să fie folosită la maximum și încărcătura să nu se poată deplasa în cursul navigației. – Et. nec.
s. f., g.-d. art. rujării; pl. rujări