adj. m., s. m., pl. rusofóni; f. sg. rusofónă, pl. rusofóne
adj., s. m. f. (voluntar) de limbă rusă. (< rus + -fon2)
s. f., g.-d. art. rusofoníei
s. f. faptul de a fi rusofon. ♢ colectivitate constituită de populațiile rusofone. (< rusofon + -ie)