sădituri, s.f. Loc sădit; plantație. – Sădi + suf. -tură.
s. v. plantație.
s. f., g.-d. art. săditúrii; pl. săditúri
, săditúri, s.f. (înv.) 1. plantație; pădure tânără, sădită de curând. 2. material săditor; puieți.