săgnésc, vb. IV. (Reg.) 1. Refl. (Despre cai) A căpăta o rană de la șa, de la ham etc. 2. Tranz. A însemna un animal cu fierul roșu. – Din sagnă.
vb. v. înfiera, răni.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. săgnésc, imperf. 3 sg. săgneá; conj. prez. 3 sg. și pl. săgneáscă
tranz. reg. (animale) A însemna cu fierul roșu; a dăngălui; a înfiera. /Din sagnă
pers. 3 se ~ésc intranz. reg. (despre cai) A se răni prin rosături (de ham sau de șa). /Din sagnă