săpători, -oare, subst. 1. S.m. și f. Persoană care se ocupă cu săpatul, care muncește cu sapa1. 2. S.m. Persoană care sapă în lemn, în piatră etc. 3. S.f. Mașină de săpat. – Săpa + suf. -ător.
s. (franțuzism) sapeur, (înv.) săpaș. (E ~ de meserie.)
m. 1) Persoană care lucrează cu sapa. 2) Muncitor specializat în operații de săpare (în piatră, lemn etc.). /a săpa + suf. ~ător
(persoană) s. f., g.-d. art. săpătoárei; pl. săpătoáre