săpuneli, s.f. 1. Acțiunea de a (se) săpuni; săpunit1. ♦ Fig. (Fam.) Mustrare, dojană; ocară. ♢ Loc. vb. A trage (cuiva) o săpuneală = a dojeni, a critica (aspru) pe cineva. 2. Spumă de săpun; clăbuci. – Săpuni + suf. -eală.
s. v. admonestare, ceartă, certare, clăbuc, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, reproș, săpunire, săpunit, spumă.