sabini, -e, s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. Persoană care făcea parte din populația latină ce locuia în centrul Italiei antice sau era originară de acolo. 2. Adj. Care aparține, care este caracteristic sabinilor (1) privitor la sabini. – Din lat. Sabini, fr. Sabins.
sabíne, s.n. (reg.) unealtă asemănătoare cu un târnăcop, folosită de lucrătorii forestieri.
sabine, s.f. (Bot.) Varietate de ienupăr din Europa meridională, ale cărei frunze au proprietăți medicinale (Juniperus sabina). – Din fr. sabine, lat. sabina.
s.f. (Bot.) Varietate de ienupăr din Europa meridională, ale cărui frunze au proprietăți medicinale. [< fr. sabine, it., lat. sabina].
s. f. varietate de ienupăr din Europa meridională, ale cărui frunze au proprietăți medicinale. (< fr. sabine, lat. sabina)