, sabotaje, s.n. Acțiune având ca scop împiedicarea bunului mers al unei activități, în special frânarea desfășurarii normale a unui proces de producție. – Din fr. sabotage.
n. Acțiune de zădărnicire intenționată a unui lucru sau a unei activități /<fr. sabotage
s.n. Distrugere, stricare conștientă a unui lucru, a unei mașini etc. pentru a zădărnici o acțiune, un proces etc.; împiedicarea, frânarea intenționată a realizării unui lucru, a unei acțiuni. [< fr. sabotage].
s. n. distrugere, stricare conștientă a unui lucru, a unei mașini etc., pentru a zădărnici o acțiune, un proces etc. (< fr. sabotage)