, sacerdoți, s.m. (Livr.) Preot. – Din it. sacerdote, lat. sacerdos, -otis.
s. v. părinte, popă, preot, rabin.
(preot) s. m., pl. sacerdóți
m. livr. Persoană care are dreptul să oficieze actele cultului religios. /<lat. sacerdos, ~otis, it. sacerdote
s.m. (Liv.) Preot. [< it. sacerdote, lat. sacerdos].
s. m. preot. (< it. sacerdote, lat. sacerdos)