, șaluri, s.n. 1. Țesătură din lână, mătase etc., de diverse forme și dimensiuni, împodobită cu desene, broderii sau franjuri, pe care femeile o poartă pe cap sau pe umeri. ♦ Fular. 2. (Înv.) Stofă fină de lână, fabricată în Orient. ♦ Fâșie lungă de șal (2) purtată de bărbați, după moda orientală, în jurul capului sau al mijlocului; cearșaf (2). – Din tc. șal.
n. 1) Obiect de îmbrăcăminte, constând dintr-o țesătură sau dintr-o împletitură specială, împodobit cu broderii sau cu franjuri, purtat de femei, pe umeri sau pe cap. ♢ Guler-~ guler răsfrânt, având revere întregi, rotunjite. 2) înv. Stofă fină de lână, produsă în Orient. 3) înv. Fâșie din astfel de stofă, cu care bărbații își legau capul sau mijlocul. /<turc. șal
s.n. 1. (Înv.) Țesătură fină din păr de cămilă, țesătură fină de lînă. – 2. Broboadă, fular mare. – Mr. șal. Tc. (per.) șal, din hind. shal (Tiktin; Lokotsch 1802; Ronzevalle 104), și cu al doilea sens prin intermediul fr. châle, cf. ngr. σάλι, alb., bg. sal. – Der. șaliu (var. Munt. șaiu), s.n. (țesătură de lînă), înv., din tc. șali; șalon, s.n. (înv., țesătură deasă de bumbac).