definiția saltul definiție dex

salturi, s.n. 1. Mișcare bruscă prin care corpul se desprinde de la pământ, sărind pe loc sau deplasându-se; mișcare de deplasare bruscă în zbor. 2. Trecere bruscă de la o situație ori stare la alta. – Din lat. saltus, it. salto.

adj. v. neînsoțit, singur.

s. 1. v. săritură. 2. hop, săritură. (~ peste o groapă.)

s. v. dans, joc.

s. n., pl. sálturi

n. 1) Mișcare de desprindere bruscă a unui corp de pe poziția inițială și de deplasare într-o anumită direcție; săritură. 2) Trecere bruscă de la o situație la alta. /<lat. saltus, it. salto

adv. 1. (înv. și reg.) singur, neînsoțit (de trupe, de escortă). 2. cel puțin, doar, numai.

adv. – Singur, neînsoțit. Tc. salt (Tiktin). Sec. XVII, înv.

s. n. 1. mișcare bruscă, cu detentă musculară, prin care cineva se desprinde de la pământ, sărind pe loc sau deplasându-se. 2. săritură, cădere în vid (cu parașuta). 3. trecere bruscă, fără grade intermediare. o ~ calitativ = moment, stadiu necesar al dezvoltării în natură, în societate și gândire, constând în schimbarea calității unui obiect sau proces, pregătită și determinată de schimbările cantitative. 4. (inform.) ruptură de frecvență care intervine într-un program ca urmare a unei instrucțiuni de înlănțuire. (< lat. saltus, it. salto)