s.n. Religie animistă, primitivă, care are la bază credința că slujitorii cultului pot influența spiritele bune sau rele printr-un ritual special, manifestat prin extaz religios, prin dansuri și prin formule magice, practicată de unele populații din nordul și centrul Asiei, de diverse triburi de eschimoși și de indieni din America de Nord, din America de Sud, din Indonezia și din Africa. – Din fr. chamanisme.
n. Religie primitivă, ca-racterizată prin cultul strămoșilor, prin credința în spirite și printr-un ritual manife-stat prin extaz, dansuri și formule magice. /<fr. chamanisme
s.n. Cultul spiritelor, în special al celor rele, raspândit și astăzi la unele triburi din Indonezia, Oceania, America și Africa. [< fr. chamanisme].
s. n. ansamblu de credințe și practici magice constituind forme de mistică primitivă ale religiei unor populații din America de Nord, Asia de Nord și insulele Oc. Pacific, prin cultul strămoșilor, credința în spirite bune și rele, în farmece, ritualuri de tămăduire prin dansuri, stări de extaz etc. (< fr. chamanisme)