definiția samavolnicii definiție dex

samavolnici, -ce, adj. (Despre oameni) Care procedează după bunul lui plac, nesocotind și încălcând voința și drepturile altora; (despre acțiunile oamenilor) făcut după bunul plac personal; arbitrar, abuziv. – Din rus. samavol'nâi.

adj. 1. v. abuziv. 2. v. tiranic.

adj. m., pl. samavólnici; f. sg. samavólnică, pl. samavólnice

1) Care acționează după bunul plac, nesocotind voința și drepturile altora; arbitrar. 2) (despre acțiuni) Care este făcut după bunul plac; arbitrar. /<sl. samovoliniku, rus. samovol'nâi

adj. – Arbitrar, abuziv. – Var. samovolnic. Sl. samavolĭnŭ „care procedează după propria-i voință”, cf. rus. samovoljnyj (Tiktin). – Der. samavolnicie, s.m. (arbitrarietate); samavolnicește, adv. (arbitrar). Cf. volnic.

samavolnicii, s.f. Faptul de a acționa după bunul plac, nesocotind și încălcând voința și drepturile altora; act samavolnic. – Samavolnic + suf. -ie.

s. 1. v. abuz. 2. v. tiranie.

s. f., arf. samavolnicía, g.-d. art. samavolnicíei; pl. samavolnicíi, art. samavolnicíile

f. 1) Acțiune arbitrară care încalcă drepturile și voința altora; silnicie. 2) Faptă samavolnică. /samovolnic + suf. ~ie